Ar trebui sa scriu despre lucruri vesele ca sa nu creada cineva ca sunt o pesimista. Eu de fapt sunt o fetita vesela si nebunatica. Ma gandesc ca nimeni nu e atat de fericit, viata e ca un bal mascat la care noi suntem invitati. Intram in scena si ne punem masca, fiecare are punga lui cu "fetze". Undeva la fundul sacului se afla mastile nostre pe care nici nu le banuim, avem o viata sa le descoperim si sa le purtam. Ca sa ne cunoastem unul pe altul ar trebui sa petrecem cat mai mult timp impreuna sau sa schimbam mastile intre noi, dar nu se poate - putem sa facem schimb de vieti?!
Imi place ceea ce traiesc acum chiar daca viata mea are nevoie de imbunatatiri, tin mult la mine, la ce ma inconjoara, la ceea ce reprezint.
De ce ar trebui sa scriu cu masca zambitoare pe fata, atata timp cat sub aceasta masca lacrimile mele curg. Astept sa fiu fericita mai mult de o zi, bucuria mea e legata doar de o parte din viata mea, ma revolt si spun "fericirea ce o traiesc azi e o minciuna!".
Ma minti si tu, ma mint si eu cand ma indemn sa zambesc.
Mastile noastre isi zambesc ironic...
Cand se "sparge" balul?
Poate ca ar trebui sa lasi mastile deoparte si sa fii tu insati. Atunci vei fi cu adevarat fericita. Si daca pornesti la drum cu indoieli si incertitudini atunci sigur balul se va "sparge" curand. Traieste-ti viata ta, nu pe a altora!
RăspundețiȘtergere